::Cetatea Ciceului
Cetatea asezata pe dealul Ciceul Spânzului domina împrejurimile pâna la mari departari. Aceasta a fost construita din piatra vulcanica cu ziduri masive. Domeniul cetatii era format din 63 de sate. Aici se tineau târguri anuale la care participau locuitorii si negustori din toate regiunile locuite de români, inclusiv cele de la est si sud de Carpati. Ce se mai mai pastreaza din acesta cetate este un fragment de zid situat pe latura nord-estica si un obelisc pe care este gravat bourul de pe stema Moldovei, în partea de sud-vest, la baza fostelor ziduri. Pe o raza de peste un kilometru de jur împrejurul cetatii se vad împrastiati si acoperiti cu muschi si licheni bolovanii ce au alcatuit odinioara zidurile de aparare.
Potrivit surselor istorice, construirea cetatii a avut ca scop apararea împotriva navalirii tatarilor. Cetatea s-a construit în urma insistentelor regelui Bela al IV-lea si a urmasilor sai. În 1489, Matei Corvin daruieste cetatea lui Stefan cel Mare, iar dupa moartea acestuia trece în stapânirea lui Bogdan, Stefanita Voda, si în 1530 sub stapânirea lui Petru Rares. Potrivit cronicilor, suparând Înalta Poarta, în 1538 Petru Rares fuge din calea sultanului Soliman si se refugiaza la Ciceu. Atunci profitând de conflict, voievodul Ardealului, pe atunci Ioan Zapolya, începe asedierea cetatii cu gând de cucerire. Dupa patru luni de asediu, Petru Rares cedeaza cetatea. Învins, voievodul moldovean se hotaraste sa plece la Constantinopol pentru tratative cu Sultanul. Aici trezeste admiratia lui Soliman pentru dârzenia sa si, în februarie 1541, urca din nou pe tronul Moldovei. În vara anului 1541 este cucerita cetatea Buda, care devine capitala raialelor turcesti în Ungaria. Petru Rares hotaraste sa recucereasca Ciceul. Regina Isabela a Ungariei însa da ordin la 2 iunie 1544 ca cetatea sa fie darâmata pentru a nu ajunge din nou sub stapânirea moldovenilor. Acest sistem de aparare, în mare parte natural, precum si configuratia geografica a zonei, au facut din Ciceu o fortificatie imposibil de cucerit fara o asociere cu alti factori: epuizarea resurselor de hrana si a munitiei, tradare etc. Astfel, lucratori adusi de la minele din Valea Rodnei au distrus sistematic cetatea, ale carei turnuri au cazut la pamânt dupa o rezistenta de trei veacuri. Zidurile nu au fost însa naruite pâna la temelii, caci un perete a ramas pâna de-asupra ferestrelor, cum se poate vedea într-o schita din 1866. Nimicirea completa se datoreaza populatiei locale care a taiat pietre de moara din stânca pe care se ridica odinioara mândra cetate.